Pentru efectuarea intabuIării, cererea de înscriere trebuie însoţită de înscrisul original - un înscris autentic ori, după caz, un înscris sub semnătură privată - sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere.

Dacă înscrierea se face în temeiul unei hotărâri jecătoreşti, se va prezenta o copie legalizată, cu menţiunea că este definitivă (dacă este dată de instanţa penală) sau irevocabilă (dacă este dată de instanţa civilă). Dacă înscrierea se face în temeiul unei decizii administrative, se va prezenta înscrisul original (de ex., un exemplar al procesului-verbal de sechestru pentru luarea inscripţiei ipotecare pentru garantarea unei creanţe fiscale, decizia de restituire în natură a imobilului preluat de stat în mod abuziv, emisă în condiţiile L. nr. 10/2001 etc.) sau legalizată a acestuia.

Cât priveşte înscrisul original, acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe (art. 48 alin. I din Lege şi art. 90 din Regulament):

a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege;

b) indică numele sau denumirea părţilor;

c) individualizează imobilul printr-un număr cadastral unic; d) este însoţit de o traducere legalizată, dacă nu este întocmit în limba română;

e) este însoţit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului. O menţiune aparte trebuie însă făcută în privinţa înscrisurilor sub semnătură privată.

În prezent, înstrăinarea terenurilor cu sau fără construcţii, precum şi constituirea de drepturi reale asupra acestora, prin acte între vii, se poate face numai prin acte încheiate în forma autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute (art. 2, titlul X, din L. nr. 247/2005). Rezultă că înstrăinarea sau grevarea construcţiilor prin acte mortis causa (de ex., prin testament), precum şi înstrăinarea sau constituirea de drepturi reale asupra construcţiilor indiferent de natura sau destinaţia lor, pot fi făcute în continuare şi prin acte întocmite sub semnătură privată. În asemenea cazuri, condiţia prevăzută de art. 48 alin. 1 lit. e) din Lege (cerinţa ca actul translativ sau constitutiv de drepturi să fie însoţit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului) nu trebuie întrunită, întrucât, prin ipoteză, este necesară doar în cazul în care legea sau, după caz, părţile impun respectarea cerinţei formei autentice.

Condiţii speciale de intabulare

 

In afara cerinţelor prevăzute de art. 48 alin. 1 din Lege, pentru a se dispune intabularea dobândirii, modificării sau stingerii unui drept real imobiliar, trebuie întrunite şi alte condiţii suplimentare sau, după caz, derogatorii, în cazurile anume prevăzute de lege. Exempli gratia pot fi amintite aici următoarele situaţii:

- rectificarea înscrierilor de carte funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin declaraţie autentică a titularul dreptului înscris, fie în caz de litigiu ori hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă (art. 33 alin. 4).

- debitorul care a plătit valabil creanţa ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea funciară poate cere radierea ipotecii, dacă înfăţişează înscrisul original al cesiunii şi chitanţa doveditoare a plăţii (art. 47 alin. 9) .

- dreptul de proprietate dobândit prin construire se va putea înscrie în cartea funciară pe baza unui certificat eliberat de primăria localităţii unde este situat imobilul, prin care se atestă, când este cazul, faptul că proprietarul a edificat construcţiile în conformitate cu autorizaţia de construire eliberată potrivit legii,  precum şi a unei documentaţii cadastrale corespunzătoare (art. 55 alin. 1);

- ipoteca constituită asupra unui bun viitor se poate intabula în condiţiile legii privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, dacă în prealabil a fost notată existenţa autorizaţiei de construire (art. 55 alin 3 din Lege şi art. 3 din L. nr. 190/1999, cu modificările ulterioare);